FORK AND CORK – SAU LOCUL UNDE N-AM MANCAT PORK

Str Mihai Veliciu Nr 63
fork and cork
La Fork and Cork am ajuns la invitatia unui vechi prieten dunarean cu care impart locul de obarsie, Braila cea frumos scaldata in soare a lui Codin si Terente. Am impartit si ultima banca printr-a noua si multe poante, biletele, chiuluri, tigari proaste si copiute. Era pe vremea cand tinerii stiau sa traiasca frumos, stiau sa si invete la fel de frumos, sa fie ambitiosi dar sa si rada de orice prostie, sa aiba aspiratii dar sa puna si ciunga in par, sa scrie, sa viseze, sa isi doreasca si sa obtina. Pe vremea aia eu nu aveam riduri si el nu avea burta. Si amandoi aveam mult par pe cap. El a vrut sa devina jurnalist, eu am vrut sa plec din Braila. La amandoi ni s-a implinit visul.  


L-am intalnit intamplator acum multi ani pe o straduta in Cluj si nu mi-a venit sa cred. Au mai trecut inca 9 ani pana sa il intalnesc din nou. Pe facebook. Ne-am chinuit ceva vreme sa ne tot adunam la un loc si n-am reusit. Pana cand, secata pana la oase de balbele noastre, viata ne-a mutat pe aceeasi strada. Tot in Cluj. Era inevitabil. El blogger cum laude si mare gurmand, eu doar mancacioasa. Ne-am intalnit timid, pentru inceput, pe partea lui de strada, la o crampa parfumata cu anason, la o paine de casa si branzica picanta si la un pui cu usturoi in vin despre care el sustinea ca ii reusise si mai bine in alte dati. Am povestit, fumat si baut, intr-un ritm din ce in ce mai alert. Ne-am mutat mai apoi pe partea noastra de strada, el intr-un tricou negru pe care scria simplu Timisoara ( sic!) , noi la cratita. El mi-a adus cartea lui Jamie in Italia drept pentru care ne-am simtit onorati sa ii facem o pizza gourmet usor rumenita pe final in tigaie, un touch pe care el l-a apreciat teribil. Si au urmat apoi seri frumoase musai stropite cu oaresce spirtoase, garnisite cu fripturi de vita botoseneana in sange ( pour  le connoiseurs) cu branzici de casa frecate cu ceapa verde si marar proaspat, cu salate mandre si sanatoase si cu multa voie buna.

Vazandu-ne interesati si in ale gastronomiei de local, con-braileanul meu ne invita frumusel intr-o buna seara la locanta Fork and Cork, unde de altfel  noi nu mai pasisem, pentru a continua splendida traditie si pe teren neutru. Fain o fost. Mie mi-a placut teribil interiorul. Demult nu am mai vazut in cluj asa design coerent, placut, facut cu suflet. Totul asortat, totul pe un ton, totul odihnitor, desene vechi cu caini de vanatoare pe pereti, textile de calitate, bai impecabile.  “Decat” ca eram singuri. Am facut glumele de rigoare cu “ hey, dar nu era nevoie sa inchiriezi tot localul pentru noi” dupa care ne-am pus pe ganduri. Gandurile, de orice fel, au disparut brusc cand pe masa a aparut o frapiera cu un Aligote de-a nostru din sud ( nu stiu daca in Cluj mai sunt localuri unde sa gasesti Aligote – Later edit februarie 2015: da, acum mai sunt- muhaha) proaspat si sprintar ca un vis de vara. Continuam sa fim singuri ceea ce era ideal pentru nivelul nostru decibelic de conversatie. Con-braileanul mai adastase la locatie deci stia si  ce sa ne recomande, caz clasic de perfectiune.

Pana cand nu a mai fost asa perfect. Comeseanul  nostru ales a dorit sa inceapa cu un antre, ceva cu somon din cate imi amintesc, care lui ii place teribil. Noi am vrut sa incepem in media res asa ca am atacat direct felul principal. Eu o pave de somon pe brondae de salau sarat, jumatatea mai buna dorada cu cartof si rosie coapta.
Ce e brondae, I hear you say! Un fel de supica de peste, aromata nu zic nu, dar cam lichida pentru combinatia cu somonul. Nu imi aduc aminte decat ca era intr-adevar sarata. Somonul corect de altfel, dar la fel de corect il fac si eu acasa. Nimic exceptional. Dorada bunuta, dar cu niste rondele de cartof obosite langa. Si acum  vine marea mea nedumerire. Daca suntem singurii clienti, din seara si la fel de probabil din dupa masa aceea, cat iti ia fratele meu alb sa fierbi si sa tragi in tigaie un cartofel proaspat care sa nu aiba culoarea aia gri si gustul ala de-a doua zi, sa fie si meseanul fericit daca tot lasa niste banuti, nu putini la numar, la masa ta. La desert o prajiturica de ciocolata cu ganache de ciocolata.  Vecinul nostru de deasupra ne-a adus ieri un cheesecake de ciocolata proaspat scos din cuptor, in semn de impacare dupa ce cu o seara inainte a tras un chef monstru pana la 5 dimineata, despre care m-as risca sa spun ca era chiar un pic mai reusit. Bine, se stie ca vina face si din cel mai neindemanatic barbat un bucatar de exceptie.
Din cate am inteles nici rata con-braileanului nu a fost mai rupta din rai.  In schimb, cica tartarul e bun.
fork and cork 1
                                          http://catalinhladi.com/

clip_image003
De ce nu ne-a convins:
Nu e un restaurant ieftin. E un restaurant mediu spre scump. E un restaurant exceptional de reusit ca atmosfera inauntru, dar e un restaurant cu mancare “meah!” Genul ala de mancare de care uiti pana la sfarsit, ai umplut matzul si te-ai simtit bine daca ai noroc sa vii cu un prieten din copilarie. Genul de mancare nici proasta  nici buna, care te indestuleaza si care iti ridica un pic spranceana la nota de plata :” Aulio, asa mult a fost supica aia sarata de peste?”  La nivel de meniu ii lipseste ceva aparte, ceva sa il singularizeze. La nivel de executie nu mai zic. Ii lipseste un quelque chose, o tusa de individualitate, o stralucire absolut necesara pentru genul de local care se marcheteaza a fi. Pe scurt nu e un local in care abia sa astepti sa revii, sa salivezi toata saptamana doar-doar vine weekendul sa iesi la o cina linistita si stelara.
Practic, toata postarea asta este ca sa iti spunem: Andrei, ne simtim tare bine cu tine, oriunde am fi !! 🙂
Anunțuri

10 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Anonim spune:

    Habar nu ai ce mananci. Supica aia de peste nu e chiar supica dupa cum o numeai tu. Daca intradevar ai stii ce bagi in gura ai fi inteles ca acel sos e subtirel pentru a complementa piureul de salau gros si consistent. Se manaca impreuna prin amestec. Si astfel nu ti s-ar mai fi parut sarata garnitura. Ma intreb oare in cate feluri iti gatesti tu somonul acasa? Era corect zici tu. Sa te cred oare? Dupa examenul care l-ai dat ma indoiesc ca stii ce reprezinta un '' somon corect gatit''. Cat despre restaurant ca mediu ambiental cred ca nu ti se potriveste. Vezi daca nu cumva te integrezi mai bine in inghesuiala de pe tramvai cu un sandwich rece in mana. Daca ai cheltuit niste lei intro seara iti lasi liber egoul si te prefaci ca ai fi critic culuinar si artist in ale designului interior. Habar nu ai de nimic. Esti un prost.

    Apreciază

  2. Anonim spune:

    blabla

    Apreciază

  3. Anonim spune:

    Uitasem sa fac mentiunea ca acel „brodae” pe care il criticai nu e sosul ci garnitura. Nu inteleg cum poti vorbi despre un lucru pe care nici macar nu il cunosti.

    Apreciază

  4. Anonim spune:

    Habar nu am ce inseamna acel blah blah. Sau pardon…pe romaneste cum iti place tie…..bla bla.

    Apreciază

  5. Alacluj spune:

    Deci hai sa ne intelegem de la inceput. In Cluj, nici pe strada Veliciu ,nici pe alta strada nu se serveste nici un brodae. Si nicaieri pe malul Somesului. Daca vine un client la tine si nu ii place mancarea, nu incerca sa il convingi ca de fapt ii place, altfel tot gol o sa ramana localul.

    Apreciază

  6. Anonim spune:

    Man, eşti ca un câne cu un ciolan. Sau pe engleza, cum iti place tie, like a dog with a bone. You just dont let go.

    Apreciază

  7. Anonim spune:

    isteţule, e brondae. bine că ştii ce e dar habar nu ai cum se scrie

    Apreciază

  8. Anonim spune:

    Ca sa nu mai zic ca in ura ta, nici macar nu vezi ca e un articol vechi de 2 ani. Daca poti tu in 2015 sa spui cu atata convingere ca ce am mancat eu in 2013 nu era sarat, era bun si fain si localul era plin si cartofii nu erau vechi de-o zi, atunci esti mai prost ca mine. De obicei cititorii nostri sunt mai destepti decat ai lor, tu de unde te=ai ratacit? Nu credeam ca trebuie sa scriem disclaimer pentru hateri ca tine, ca acest blog exprima pareri personale la care avem tot dreptul, bazate pe ceea ce mancam/vedem/experimentam la vizita respectiva, nu bazat pe ce am citit pe tripadvisor, ce am auzit de la prieteni, ce ar vrea restaurantul ala sa fie, sau ce s-a trezit unu dupa 2 ani sa comenteze.

    Apreciază

  9. Anonim spune:

    aaaa, si sa nu uit, Fork and Cork e un restaurant scump si select, in care in continuare nu poti plati cu cardul si platesti pentru paine.

    Apreciază

  10. Anonim spune:

    DE PE SATE !!! (forkandcorku)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s