Cabana Motilor, o afacere de tip FUBU de succes

sat Mărisel
DSC_0005~2
 
FUBU, sau cum zice rapperul Nord American, For us by us. Cam aşa s-ar descrie Cabană Moţilor din Mărişel, pe scurt. Nişte moţi s-au urcat ei pe nişte dealuri frumoase, la o oră de mers cu maşina din Cluj, au pus de-o cabană cumsecade, cu mult lemn, au poziţionat-o fain să aibă privelişte, au adus 2 cuțalăi simpatici şi  câteva pisici leneşe, au cules nişte nebunele şi le-au făcut dulceaţă, nişte ardei şi i-au făcut zacuscă, au luat păstrăvi proaspeţi de la păstrăvăriile din vale, au măcinat grâu şi porumb să facă pite rumenite şi mămăligi galbene şi moi, au cules ciuperci din pădurile de brad din faţă cabanei şi le-au trântit într-o ciorbă dumnezeiască, şi apoi au stat cuminţi şi şi-au aşteptat oaspeţii.

               DSC_0007 DSC_0011~2 DSC_0027 DSC_0030~2
Repet, totul făcut cu forţă de muncă locală, cu resurse locale şi probabil, din păcate, cu lemn local, din zonele defrişate prin care am trecut până să ajungem pe creasta dealului. Trecem peste asta pentru că ne grăbim să ajungem la păstrăvi şi la ciorbă de ciuperci.
 
N-am rezistat mult şi ne-am aruncat bălind pe ciorbițele de pe masa de la geam, supă de pui cu tăiţei şi ciorbă de ciuperci de pădure, dreasă cu smântână şi usturoi. După care am ieşit pe terasa din faţă, iarna destinată mai mult fumătorilor, în timp ce ni se sfârâiau păstrăvii pe plită. Priveliştea e atotcuprinzătoare, şi am stat şi am ras şi ne-am prostit şi ne-am bronzat pe obrăjori, am agasat pisicile cu aparatul foto să le pozăm la mustăţi, am scos câinii leneşi din cuşti că să le facem pictorial, am găsit chiar şi o sanie cu care am întreţinut copilul, în chiuituri IonCrengiene, până s-a terminat de făcut mămăliga.
        DSC_0015~2           DSC_0023~2
Am intrat înapoi cu aburi de zăpadă şi miros de aer curat, şi ne-am făcut de lucru care cu păstrăvii, care cu gulaşul de porc cu cartofiori care boloborosea şi el cuminte pe masă de lângă noi. Pe nebăgare de seama se umpluse şi înăuntru şi pe terasă, iar băietul care ne servea începuse să asude, dar, aş zice că pe ansamblu, s-a achitat de datorie mai mult decât rezonabil. Până au venit clătitele cu dulceţuri de casă, ne-am chiombit în dulapul din spate, în oferta de “take me home”, unde borcănaşe pline de chestiuni miraculoase râdeau în soare: miere cu seminţe de dovleac, ulei de rapiță, sirop de brad ( la promoţie în luna februarie,hurry up!) zacuscă de ciuperci şi dulceţuri bio, cu sau fără zahăr, de merişoare, vişine cu afine, caise parfumate şi câte şi mai câte. N-am plecat cu mâna goală, e tot ce pot să spun.
clip_image001
Am ajuns într-o duminică limpede, cu mult soare şi cu zăpadă sclipind în cristale mărunte, fermecate, întru fericirea copilului din gaşcă. Drumul nu e grozav, dar nici teribil de prost, din moment ce am reuşit să îl facem în our reasonably priced German car fără să ne lăsăm toba pe parcurs. Ar fi bine să ajungeţi în jur de 12 jumate-13, sau, şi mai bine, să faceţi rezervare. Locul se aglomerează teribil pe la unu jumate, când toate sufletele flămânde de turişti din staţiune încep să se perinde ca zombii, cu ochii goi şi gură uscată, chitiţi pe mâncare. Dar când am ajuns noi, micuţa sala de mese era goală, liniştită, cu mese de lemn şlefuit, aurite în lumina soarelui, cu ciorbițele bolborosind proaspete într-un colţ. O atmosfera de “ home away from home” numai bună ptr o poveste molcomă de prânz, la o cafea mai degrabă de ibric, dar inimoasa şi hotărâtă.
 
De ce ne place:
E cosy şi homey, adică, ptr cei care n-au fost aşa buni la engleză în gimnaziu, e confortabil şi ca acasă.
 
E papa bun, cinstit, gustos, fără pretenţii, nu te va da jos de pe scaun (poate cu excepţia ciorbei de ciuperci) dar cu siguranţă îţi va pune la sfârşit un rânjet mare şi satisfăcut pe mufarina. Cam aşa ne-am simţit noi.
 
După masă poţi să faci câţiva paşi într-un decor frumos, că să nu îţi urci fundul imediat în maşină şi să mergi acasă cu maţul ghioagă şi să dai iama în triferment. Noi ne-am bulgărit, copilul a făcut îngeraşi în zăpadă, am fugărit nişte căţei ( sau ei ne-au fugărit pe noi, a fost friendly toată treaba) şi am pus ochii pe o cabană de închiriat în zona unde am putea veni cu câinii proprii şi copiii din dotare, în linişte. Că prea e frumos.
 
Preţuri mai mult decât rezonabile, 10 lei ciorbitele cele divine, 30 lei un păstrăv dolofan cu mămăligă fierbinte şi mujdei adevărat, făcut cu apă mineral şi pătrunjel, 8 lei clătitele cu dulceţuri FUBU, 24 de lei gulaşul cel săţios. 14 lei dulceţurile de luat acasă, borcănaşul de 400 de grame, la fel zacuscă.
 
Se poate sta peste noapte, pentru un weekend departe de lumea dezlănţuită. Bănuiesc că şi camerele sunt la fel de drăguţe că şi restul locaţiei. Preţ ( februarie 2015) 160 ron camera dublă cu mic dejun la 15 ron de persoană. Sper că au ouă de la găinile din sat, sunt fiartă pe ouă adevărate.Aveau wireless, frate! Şi funcţiona!
 
Daca mai venim:
Hell, yes! Numai să mai ţină zăpadă! Deşi bănuiesc că nu e de pe jos nici vara.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s